Scleroza multipla si alimentatia

Scleroza multipla


Cercetatorii cred ca SM este o boala autoimuna. Reactia corpului este de a distruge proteinele straine cu un anticorp. Apoi anticorpii se intorc impotriva propriilor celule. Acesta este un raspuns autoimun. In cazul S.M. raspunsul organismului este de adistruge stratul de mielina al celulei nervoase.
Simptomele S.M. sunt furnicaturi si amorteli ale membrelor, paralizie, tulburari de vedere. Uneori pacientii cu S.M. au probleme de vorbire insotite de dureri.
S.M. apare la populatiile care consuma lapte si produse lactate (ex. Norvegia SUA, Elvetia) fata de eschimosi, bantu, indienii americani, populatiile asiatice care nu consuma lactate. Multi medici au observat legatura dintre S.M. si produsele lactate. Fiecare noua descoperire intareste opinia exprimata. Fiecare reprezinta o noua piesa intr-un puzzle. Norvegia are cel mai crescut consum de lactate din lume. Dr. Ashton F. Embry a analizat zonele geografice si a ajuns la unele concluzii (vezi www.direct-MS.org) El scrie: “In Norvegia S.M. este de 5 ori mai des intalnita in zonele rurale, cu ferme, din interiorul tarii decat in relativa apropiere a coastelor din zonele in care se pescuieste”
Dr. John McDougall M.D. citeaza jurnalul medical britanic “The Lancet”, evidentiind ca o dieta care contine produse lactate este direct legata de dezvoltarea S.M. (The Lancet 1974;2;1061)
Dr. Lusther Sindner este implicat in teste clinice privind S.M. la Texas A&M University College of Medicine. El este patolog si scrie in website-ul sau: “Ar trebui sa fiu prudent si sa limitez consumul de lapte si produse lactate”.
Un studiu international publicat in jurnalul Neuroepidemiology a relevat asocierea dintre consumul de produse lactate si rata crescuta a S.M. (Neuroepidemiology 1992, 11; 30412). Numarul din 1 aprilie 2001 al Journal of Immunology contine un studiu care stabileste legatura intre S.M. si consumul de lactate. S-a stability de mult ca un consum timpuriu de proteine de vita reprezinta o problema pentru diabeticii insulino dependenti. Cercetatorii au stability aceeasi conexiune si pentru S.M.
Numarul din 30 iulie 1992 al New England Journal of Medicine a raportat pentru prima data legatura intre consumul de lactate si raspunsul autoimun in diabet. “Pacientii cu diabet insulino dependent produc anticorpi la proteina din lapte care participa la dezvoltarea disfunctiei insulelor. Luate in ansamblu lor descoperirile noastre sugereaza ca o reactie activa la proteina de vita a pacientilor cu diabet insulino-dependent este o caracteristica a reactiei autoimune.
Octombrie 1996 The Lancet comunica: “anticorpii la beta-caseina din laptele de vita sunt prezenti la mai mult de o treime din pacientii cu diabet insulino dependent si relativ inexistenti la indivizii sanatosi”
14 Decembrie 1996 The Lancet afirma: “Proteina din laptele de vita este unica sub un singur aspect: in tarile industrializate este prima proteina straina care patrunde in intestinal copilului, datorita faptului ca majoritatea alimentelor pentru copii sunt bazate pe laptele de vita. Prima etapa a studiului nostru privind prevenirea diabetului insulino-dependent a stabilit ca expunerea orala la proteinele din lapte in copilarie a generat un dublu raspuns celular si imunitar…. aceasta sugereaza posibila importanta a sistemului imunitar intestinal in patologia diabetului insulino-dependent”.
Pentru a inrtelege in ce fel nutritia joaca un rol critic in scleroza multipla( SM) este esential sa fie cunoscut procesul care sta la baza aparitiei acestei boli. Majoritatea cazurilor de SM sunt datorate autoimunitatii, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar al unei persone ataca propriul organism.
In SM , celulele albe ale sistemului imunitar ataca mielina, substanta care acopera celulele nervoase ale nsistemul nervos central.(SNC) Pierderea progresiva a mielinei genereaza o varietate de incapacitati.

Procesul de aparitie a sclerozei multiple
Cercetari extinse au relevant ca sunt trei factori principali care determina sistemul imunitar al unei personae sa atace si sa distruga propria mielina:

1. Predispozitia genetica – se pare ca daca 5% din nord- europeni au aceasta predispozitie genetica, sunt susceptibili sa manifeste SM. Persoane cu alte predispozitii genetice au o rata mult mai mica de aparitie a bolii.
2. Activatori ai sistemului imunitar – Sistemul imunitar este activat de introducerea in organism a proteinelor animale straine. Bolile autoimmune au ca principala cauza proteinele straine care au o structura moleculara asemanatoare proteinelor proprii organismului. De aceea, atunci cand celulele sistemului imunitar sunt activate impotriva acestor proteine straine, ele ataca si proteinele asemanatoare ale propriului organism. In SM, proteinele proprii din mielina sistemului nervos central sunt confundate cu proteinele straine si, in consecinta, atacate de sistemul imunitar.
3. Imunosupresorii – Activarea celulelor sistemului imunitar impotriva proteinelor proprii, pare sa se manifeste la multe personae, mai ales in urma unor infectii. De aceea, sistemul imunitar a dezvoltat un sistem de distrugere a acestui tip de reactie autoimuna, inainte ca ea sa produca daune insemnate. Persoanele cu SM par sa aiba un mecanism imunosupresor deficitar, datorita diferitelor deficiente. Aceasta permite reactiilor autoimune sa iasa de sub control si sa cauzeze distrugeri sistemului nervos central.

Factorii nutritionali joaca un rol important in SM, contribuind atat la deficienta de imunosupresori cat si la acumulare de proteine straine care activeaza sistemul imunitar impotriva sistemunui nervos central.
Iata cheile de folosire a nutritiei pentru controlarea sclerozei multiple:

1. cresterea consumului de nutrienti care ajuta organismul sa controleze reactiile autoimmune.
2. evitarea consumului de alimente care contribuie la aparitia reactiilor autoimune.

Supresori ai reactiilor autoimune- Exista doi nutrienti recunoscuti ca eficienti imunosupresori pentru sistemul nervos central. Acestia sunt vitamina D si acizii grasi esentiali de tip Omega 3. Acesti doi nutrienti nu se gasesc in cantitate suficienta si persoanele cu SM au o mare deficienta. Furnizand organismului in cantitate mare acesti nutrienti, persoanele cu SM il ajuta sa controleze rectiile autoimune.
Cercetarile au aratat ca pentru o functionare optima, organismul are nevoie zilnic de o cantitate de 4000-5000 UI de Vit. D. Principalul furnizor indirect de Vit. D este lumina solara sub razele careia pielea fabrica vit. D. Alimentele au mici cantitati de vit D sintetica dar acestea sunt total insuficiente. O persoana cu SM ar trebui sa ia zilni 4000 UI Vit D naturala. Aceasta cantitate s-a dovedit a fi suficienta si sub nivelul de toxicitate.

Acizii grasi esentiali Omega 3 se gasesc in cantitati necesare in doar cateva alimente. Cele mai bune surse de Omega 3 sunt somonul si macroul. Persoanele cu SM ar trebui sa manance peste de cel putin trei ori pe saptamana. Suplimentarea cu ulei de somon este calea cea mai sigura de a asigura cantitatea necesara de acizi grasi esentiali. O alta posibilitate de suplimentare cu acizi grasi esentiali este consumarea zilnica a unei linguri de ulei din seminte de in.

Legatura intre S.M. si lapte

Dr. in medicina Michael Dosch si echipa sa de cercetatori au determinat ca S.M. si diabetul juvenil (tip 1) sunt mult mai strans legate decat s-a crezut pana acum. Dosch considera consumul de proteine din lactatele de vita un factor de risc in dezvoltarea ambelor boli la persoanele care au aceasta predispozitie genetica.
„Am descoperit ca din punct de vedere imunitar diabetul de tip 1 si S.M. sunt aproape identice; intr-un test specific abia daca se pot distinge cele doua maladii una de cealalta. Am descoperit ca autoimunitatea nu era specifica sistemului organului afectat de boala. Pana acum se credea ca in S.M. autoimunitatea se dezvolta in sistemul nervos central iar in diabet s-ar manifesta doar la nivelul pancreasului. Am descoperit ca ambele tesuturi sunt atinse in fiecare din cele doua boli” Journal of Imunology, Aprilie 2001.